Metal Storm logo
Prohod - Hotarul Imbrelor lyrics



Tracks



01. Temnita Gerului

Trezit în neant sînt acum
În ce iarna cu geruri ma aflu?
În ce genune pogorîtu-m-am?
Unde sînt?

Dar... aud delirul
Materia plînge
Spiritu-mi plesneste
Vazduhu-i cenusa
Aeru-n scrum
Se preface,
Inima-n scrum
Se preschimba.
Ce diavol
Viata-mi desface
Si se hraneste
Cu vietile tuturor?

Spume de vîlvataie
Îti arda genunile
Gheena-ti sa se pearda
Arc,te prabuseste!
Si lumea n-o sustine!
Pierit... sînt eu.

02. Sacrilegiu Sfetnic

Vremuri apun pe oasele-vreascuri
Scalda în sînge-spurcaciune muntii
'n vrafuri de carne topeste pieirea
Cerul pravale, nu-i simt ocrotirea
Sfintia-si topeste-n uitare venirea.

Cald e pîntecul gliei
În ghimpi de lemn mi-ascunde carnea
Lighioane se cuibaresc în mintea-mi
Sfîrsitul nemuririi.

Spurcat el se pogoara
În duhul adumbririi
Si-mi înlesneste moartea
Sub pojghita ruginii.

Mort e locul ce ma tine
Si mort e tot ce-am fost odata
Ramas-am viu în tihna
Otravii suferintei,
Haladuind în taina
Noptii muribunde.
Si hulpav din durere
Ma-nfrupt, iar cerul piere.
Si hulpav din durere
Ma-nfrupt, iar cerul piere.

Cald e pîntecul gliei
În ghimpi de lemn mi-ascunde carnea
Lighioane se cuibaresc în mintea-mi
Sfîrsitul nemuririi.

Spurcat el se pogoara
În duhul adumbririi
Si-mi înlesneste moartea
Sub pojghita ruginii.

De rece drum m-agat
Ca spaima s-o întunec
În veci ma duc, alunec
'n al vraistei ospat
Sub luna varsînd viata
Mormîntu-mi e de gheata.

03. Blesteme Peste Veacuri

Zbori din asta neputinta
Mori, zadarnica-n cainta!
Sparge-n rugaciune
De desertaciune
Aceasta glie!

Printre sihle ma-ntrupeaza
Pasu-ti fin ma-ncununeaza
Înspre asfintit de luna
Subt a stelelor cununa
Moartea vecilor mi-e straiul.

Iele nemurinde
Scînteia nu v-o-ngadui.
În stînca zace rugu-mi.

Striga pe carari pierdute
Tîrîitu-m-ai scîrbavnic
Si prin cugete nevrute
Mintea-mi-otravisi napraznic.
Striga ce din neguri spulberi
A trairii cugetare
Te pravale dintre îngeri
În muntelui uitare!

Si ma arde
Gîndu-ti tainic.

Tau, strasnic rau!
Ne-nghite-amaraciunea.

Striga pe carari pierdute
Tîrîitu-m-ai scîrbavnic
Si prin cugete nevrute
Mintea-mi-otravisi napraznic.
Striga ce din neguri spulberi
A trairii cugetare
Te pravale dintre îngeri
În muntelui uitare!

04. Din Sihle Pustii

Cenusie e lumea acelui tarm
Haos înghetat.

Într-acolo ma-ndrept condamnat
În aschii, -n taciuni pasesc.

Sub coroane de imense
Bolte de-ale brazilor spini
Pasu-mi tinde catre tarmul
Rîului ce moartea-o tine
Ger din volburi ma-mbrînceste
'n asta crunta încercare
A eliberarii-n calea
Tainuita-a mortii.

Rece si ud pe mal ma tîrasc
Ce crud e cerul negru, la fel ca înainte
Si tristetea din tarîmul vietii
Aici ma cuprinde.
Pe veci ma cuprinde!

Ramîn un martor mut
Al lumii parasite
Durerii-ndreptatite.

Rage uitarea în spîna dezolare
Dobîndind pe-al lacrimii fiu.

Privirea-mi uscata strabate cîmpia
Pe care al vietii meleag sta sa nasca
Lumea ce-am parasit, umilit, si-mpietrit
Întru-mbratisarea meleagului mortii!

Ramîn un martor mut
Al lumii parasite
Durerii-ndreptatite.

Sfînt în veacuri voi ramîne
Nestiut in vai de lume
Pastorind tristetea lumii
Catre-ale vietii meleaguri
Faurind drumul spre moarte.

Cerul se închide-n neguri
Si pamîntul se îndoaie
Noapte se pravale-n vremuri
Dinspre asfintit prin ploaie.
Lumea se închide-n clipa
Ce-a esuat in faurire
Îngropînd astfel risipa
Devenind nedevenire.

05. Vrajba

Descult prin cenusa de ani ma perind
Prin gheata-mi privirea de suflet desprind
Între ruine lesuri revarsa-n de sihla
Umbra deveninda a amurg'lui mina.

În frig colind nemurirea
Strigînd, sperînd la voci marunte
Si vîntul sfichiund privirea-mi
Ma-ndeamna la scîncet
Zapezi înghit flacara spaimei
În a iernii uitare.

In nemarginire
Seamana umbrire
Diavolul din piatra
Scuipa apa sacra.
Codrii se îndoaie
Muntii se-ncovoaie
Sub asa rascoala
A simtirii boala.
Stelele se schimba
Cerul se intinda
Ca o mantie moarta
Peste'a vietii poarta.
Glia se desface
Glodul sa insface
Tot ce înca sufla
În pustiu de stînca.

Trupul meu ma lass'n vrajba
Ce din mintea-mi izvoraste
Oasele-mi troznesc a vifor
Ger ma împînzeste-n simturi.
Las mormîntu-mi lepadarii
Stinga-se glasul ororii.
Trepte de cenusa curga
Catre coltii ce ma-asteapta
În genune, 'n flacari negre
Sîngele-mi sa intre'n soare
Si lumina ca sa piara
Stinga-se trairea iara!

Descult prin cenusa de ani ma perind
Prin gheata-mi privirea de suflet desprind
Între ruine lesuri revarsa-n de sihla
Umbra deveninda a amurg'lui mina.

În frig colind nemurirea
Strigînd, sperînd la voci marunte
Si vîntul sfichiund privirea-mi
Ma-ndeamna la scîncet
Zapezi înghit flacara spaimei
În a iernii uitare.

06. Vrajmas Zamislit

Sfînt pribeag ce aspiri a fi
Duh patat ce-i menit a veni
Cazi!

Ars zeu arata-te mie!
Vifor în mintea-mi strabate credinta
Suier de moarte-nrobeste fiinta
Au unde-i uitarea ce-a fi vesnic miza
Ori harul ca iarna în hau s-o închiza?

Si viata s-o vaza!

Cer hulit îndeamna mila
În scîrbavnic gînd
Ti-e nenorocirea
Întoarce-ti privirea
Catre cenusiu
Liman ce-ai parasit
Diavole smintit!

Umaru-ti sîngele-n suiere-mbie
Scîrnav facutu-ti-ai chip de mînie.
Ars, în inima-mi esti proscris
Lumea-ti pe-o rîpa se scurge in vis.

Grumazu-ti înnegrit în vîlvataie
Mistuie parasit vînt'lui bataie.

07. Al Naltului Prohod

Har înnegrit e-n cerul asuprit
Vested si mut e haul cel slut
Sfînt e neantul ce-nghite vazduhul
Suierul moare
Sub crîncenul soare
Cuprinsi de deznadejde
Ramîne-vom în glod
Cîntînd al 'naltului prohod.

Cer înghetat în vremuri
Ne sleieste în uitare
Ne arunca-n disperare
În nevrednicele evuri.

Oasele-n putreziciunea-mi
Îmi scobesc în 'nalt o groapa
Vecinicia-n suflet sapa
Si gravînd nevrednicia.

În gavanele uitarii
Odihni-vom necuviinta
Stavili-vom staruinta
Sufletului spre-nrosire

Glasuind un sarpe'n mintea-mi
Tot pamîntu' se urneste
Duca'se'n zîzanie clipa
Ce'ntristarea prevesteste

Arza'n maracini spurcatu'
Ce din vifor plasmuit-a
Tarina ce azi graieste
Si dihanie devenit-a!

Spre priveghi ne'ndreapta pasii
Îndoliati pentru-acea soarta
Ce fiinta'a'nveninat-o
Si trairea-a vatamat-o.

Crunt izvor de vesnicie
Rece-i apa ce ne-o-ngadui
Spina'n samavolnicie
Seaca'i astfel vietii vadu'i!

Spre priveghi ne'ndreapta pasii
Îndoliati pentru-acea soarta
Ce fiinta'a'nveninat-o
Si trairea-a vatamat-o.

Crunt izvor de vesnicie
Rece-i apa ce ne-o-ngadui
Spina'n samavolnicie
Seaca'i astfel vietii vadu'i!

08. Nadejdei Jelanie

Ultimul abuz
Al îndurerarii
Mintea-mi înveleste
Moartea incolteste,
Iarna prinde gheare
Pe-ale firii hotare
Întinati pe-al silei
Vechi liman nascuram

Unde-ntunecimea
În vis se preschimba.
'n glie coborîsul
Îngerului limba
Cu sarut de miere
Peste cuget sumbru
Nectar delasarii
Mintea o preschimba.

As vrea sa înnegresc
Trecutul ce ne-apasa
'n sînge sa zamislesc
Uitarea-i prietenoasa.
În neant mi-e rece!

Al sufletului glas
A-ntoarce nu ma vrea
Îmi trage-ncet de pleoape
Cu disperare crunta
Vapaia cea marunta
Cu lacrimi s-o îngroape.
Al duhului popas
Eternul îmblînzea.

Din tristete se revarsa
Îngerul ce-acum distruge
Universul ce m-apasa
Si ce-n cumpat ma impunge.

09. Amurgu 'Duhurilor

Ape
Învelesc
Toate caile lumii.
Încarcerat
Ma înec
'n-al soarelui
Priveghi.

În siroaie se-ncalzeste
Sîngele din negre vremuri
Iarna pe îngeri îi fierbe,
Tineri de minte nazare
Timpului crunta naluca.

Luncile 'n vapaie
Piscurile-n ploaie
Cugete-n regrete
Spurcate suflete
Toate pravalira
Din cer adumbrira
Ses cu deznadejde
Si zvon de primejdie.

Aripele negre
Hulpav pogorît-ai
Crîncen din tenebre.
Fiinta, murit-ai,
Nevazînd ti-e vazul
Ce de alb se spala
Întinat ragazul
Iarna da navala

'n-a firii creatie.

Viata nu scînci
Din al tau mormînt
Totu-i spulberat
În scîrbavnic vînt.

Ne vom ridica spre soare
'mprastiind urgia lumii
Marile seca-vor goale
Peste morti cadea-vor muntii
Si de carne despuiate
Vor ramîne, reci, faptur'le
Din vazduh pravale focul
Duhurile sa scoboare
Inimile împietri-vor.

Eu acum cobor în glie
Spre vecia nevederii
Nu va fi dat sa învie
Firava mireasma-a verii
Putrezit ma las pe bratul
Lumii ce m-a dat uitarii.

10. Viers De Foc

Vapaie de cuvînt
Mistuie raul in vînt!
Craiasa a uitarii
Sa fie valea neagra.
Amar au pustiit
Dihaniile padurea
Regatu-i asuprit
Revars-acuma ura.

Paseri se rotesc în noapte
Dînd tîrcoale peste stîrvuri
Morti haini fara de duhuri
Asupri-va-vor demonii.

Din strînsoarea adormirii
Învrajbirea o treziram
Iar în vena de-om scîrbavnic
Strasnica otrava curga.
Muntii peste noi se-apleaca
Si-si trimit insetati lupii
Razbunînd, sa ne sfîsie
Carnea de pe osul putred.

De cerca-vom peste creste
A cata îngaduinta
Ursi sa ne sfîsie-n raget
Sîntem de bunavointa
Nevrednici ...

Stingher pe-al urii purgatoriu
Ma-alatur celor sinceri
Ce, negraind, minciunii
Frîu liber nu îi lasa.

Din împînzite veacuri
Mormîntul ce ni-l tese
Avutul omenirii
Gîndirea-nlantuieste.

Vai moartea mi-o agata
Haurile noaptea casca.

Împlinita-i vorba
Ce nenorocire
Proorocit-a-n lume,
Slava spurcaciunii.

Cerul pravale
Fulgere în mare.

11. Glas De Cuget

(instrumental)